Mânăstirea dintr-un lemn
Mânăstirea dintr-un lemn, situată în satul Dezrobiţi, este pentru prima dată amintită în scrierile diaconului Paul de Alep care notează despre un călugăr /cioban Radu care a găsit icoana Maicii Domnului Născătoare de Dumnezeu şi Făcătoare de Minuni într-un stejar secular din care va construi bisericuţa din lemn. Biserica din lemn a ars în secolul al XIX- lea şi a fost reconstruită în 1814. Din punct de vedere arhitectural bisericuţa din lemn este lucrată în bârne groase de stejar încheiate în coadă de rândunică, cu absida altarului decroşată, cu o lungime de 13m, o lăţime de 5,5m şi o înălţime de 4m.
Biserica din zid este ctitoria lui Preda Brâncoveanu (1635), pentru ca în 1683 Şerban Cantacuzino să adauge pridvorul şi să mărească ferestrele. Tot el în 1715 adaugă turla de pe pronaos, portalul bisericii, clopotniţa, pictura. În secolul al XIX-lea şi în 2003 a fost refăcută. Planul bisericii este trilobat, cu proporţii zvelte accentuate de turla octogonală foarte înaltă deasupra naosului, cu firide înguste în zid care împreună cu jocurile de piatră şlefuită şi cărămidă aparentă care decorează faţadele fac ca biserica să se asemene cu edificiile din secolul al XVI-lea, al căror prototip este ctitoria lui Mircea cel Bătrân, Mânăstirea Cozia. Lipsesc însă picioarele de sprijin a turlei acestea fiind înlocuite prin pseudo-console caracteristice pentru epoca de tranziţie din primii ani ai domniei lui Matei Basarab
Decorul mânăstirii este completat de stejari seculari, monumente ale naturii, de chiliile noi, renovate după 1995. În prezent există şi locuri de cazare pentru turişti în cadrul mânăstirii.
Schitul Surpatele, situat în satul Surpate, este ctitoria lui Neagoe Basarab, fiind construită între 1520-1521. Între 1703-1706 doamna Maria Brâncoveanu clădeşte biserica din zid în locul celei din lemn. Pictura din 1706 se mai păstrează încă. Biserica este închisă şi părăsită pentru 57 de ani.(1873-1930). În curtea bisericii în 1991 a fost construită o troiţă în cinstea lui Tudor Vladimirescu şi Iancu Jianu.
Pe lângă aceste două mânăstiri cunoscute la nivel naţional, pe teritoriul comunei sunt şi alte mânăstiri cu valoare arhitectonică şi istorică mare.
Dintre acestea amintim schitul Colnic, situat pe Dealul Colnic, în satul Moşteni, construit în 1752; este zidit din piatră şi cărămidă sub formă de navă, are pridvor închis susţinut de opt coloane din cărămidă şi este lipsit de turlă.
Biserica cu hramul „Sfinţii Voievozi”, în satul Viişoara, a fost construită în 1806 de jupân Radu Simion, sub formă de corabie fiind construită din lemn, în 1997 a fost acoperită cu tablă. Biserica nu are pictură interioară, pe pereţi fiind expuse icoane religioase.
Capela de cimitir din satul Mănăileşti, construită din bârne de stejar în 1776 este acoperită cu sită şi o singură turlă din blăni, acoperită tot cu sită, fără pictură interioară, doar cu icoane în stil bizantin.
Tot în Mănăileşti este şi fostul schit de călugări, în prezent biserica satului cu hramul „Înălţarea Domnului”, amintită pentru prima dată în 1606; este construită din piatră şi cărămidă sub formă de cruce, acoperită cu sită, are o singură turlă din cărămidă.
Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” din satul Genuneni (1797) este zidită din piatră şi cărămidă sub formă de corabie, cu ziduri groase; are o singură turlă din lemn acoperită cu tablă ,iar pictura este în frescă, în stil bizantin.
